Lucrurile mici care ne deosebesc

Lucrurile mici pe care le facem in fiecare zi ne pun la lumi distanta ca fiinte. Nu vreau sa zic ca ne despart, in nici uncaz, dar ne fac sa ne deosebim colosal.

"S-aveti pofta!". Pana la 19 ani nici nu auzisem expresia. Eram cu cel mai bun prieten al meu, intr-un depozit, cand cel poreclit afectuos "Bataie" a zis-o prima data in lumea mea. "Hai ba! S-aveti pofta!" Mancarea a ramas fix acolo unde era, undeva in gat. Inghit cu greu si ma uit la Vasc, prietenul meu. Avea privirea unei batrane doamne care tocmai si-a auzit nepotul spunand pentru prima data "Baga-mi-as pula!". Undeva intre soc si negare. S-avem ce, ma? S-aveam pofta cica. Ne-a zguduit. Nu stiu de ce dar formula standard pentru noi fusese banalul "pofta buna". MAXIM, MAAAAAXIM "pofta mare".

19 ani de zile curati si vine Bataie...

Acum 6-7 luni, caldura bucuresteneasca, muream toti de cald la birou. Oribil. Ma duc la baie, deschid usa si la una dintre chiuvete il vad pe Gabi, soferul firmei, aplecat. Isi uda palma, o scurgea si pe urma o freca peste ceafa. "Ce faci Gabi?", il intreb. "Uite bine, ma racoresc."

Se racorea. Ce facea? Se racorea! Ii era cald si se racorea cu niste apa. Logic, nimic de zis. Incredibil este ca vad cum ajuta "racorirea" in caldura aia infernala, dar eu n-as face-o niciodata. Nu stiu de ce, dar nu-mi pare posibil sa imi deschid gulerul, sa dau drumu la apa, satrec mana prin ea si pe urma s-o trec pe ceafa. Imposibil. Niciodata!

 Vasc isi ia o farfurie la orice mananca. Orice! Mi-a zis sa-mi iau farfurie cand mancam biscuiti. 2. Mancam 2 biscuiti si am luat o farfurie... Sa nu fac firimituri, corect. 2 biscuiti.

Niciodata n-am zis "s-aveti pofta", decat in gluma. Niciodata nu m-am racorit, nici la 40 si de grade. Niciodata nu mi-am luat, voit, o farfurie pentru biscuiti. Nici nu-mi pun problema. Nu exista in realitatea mea si ma zguduie nitel de fiecare data cand ma izbesc de ele, de imposibil. Un fel de cal cu 8 picioare. 4 pe fata, 4 pe spate. Logic, oboseste cu unele, sare, se intoarce si merge pe partea cealalata. Nu te deranjeaza, ba e chiar mai bine, poate. Dar na, stii cum e, e totusi un cal cu 8 picioare.

E amuzant.

Ceaiul fara zahar...

...e ca muzica simfonica. Stii ca-ti face bine sau ca ar trebui sa-ti placa, dar n-o intelegi din prima.

Se destainuie usor, usor, pe masura ce asculti mai mult. Uram ceaiul fara zahar de cand eram mic. Saptamana asta am baut prima data, cu placere, ceai fara zahar. De fructe de padure, de musetel, de lamaie si de cirese. 3 cani pe zi.

Pentru asta am incercat sa beau o cana fara zahar cam de 2-3 ori pe an. Asa am facut si cu laptele, il uram. Cu branza, spanacul (Doamne, p-asta chiar il uram!!!), tuica si smantana.

Am auzit la multi prieteni: nu suport X sau Y. I-am intrebat de cand n-au mai mancat si-au zis, in cor, "de cand aveam 6-7 ani, ca ma puneau ai mei".

Eu zic sa nu ramanem cu nimic batut in cuie, macar nu chiar atata vreme si sa mai incercam din cand in cand ce "stim" ca uram.

La mine a facut minuni.

Sf. Pieton

Exista in Romania, o stare de pietate suprema, starea de pieton.

Pietonul este altruist si milostiv. Desi are un dat, o bucata materiala numai a lui, anume trotuarul, Pietonul il imparte fara obiectii cu toata lumea. Il imparte cu bicicletele, cu excavatoarele, scuterele, motocicletele, cu chioscurile si mai ales cu dusmanul suprem, masinile. Cedeaza pana in unele cazuri in care, din atata bunavointa, saracul nu mai are ce sa cedeze.

In marinimia Lui, Pietonul multumeste celor ce ii arata respect si nu ridica piatra asupra celor ce nu tin seama de El. La trecerea de Pietoni, cand o masina le taie calea, Pietonii maxim dojenesc pe autor, in timp ce masinile care ii lasa primesc multumiri sincere.

Pietonul nu este limitat. Masinile au nevoie de autostrazi, pasaje, poduri si alte strazi. Cer reasfaltari si largiri! Pietonul ia ce i se da si se descurca linistit cand nu i se da nimic. Cu toate astea, desi aparent are mult mai putin decat masinile, Pietonul are de fapt mult mai mult. El nu este limitat in nici un fel si au ajuns Pietoni pe Luna si-au cucerit K2-ul. (robotelul de pe Marte nu se pune, ca s-a impotmolit in nisip)

Pietonul este creator. A facut totul, chiar si masinile si pana si masinile care fac alte masini.

Pietonul este omniprezent. Masinile se nasc Pietoni. Bicicletele se nasc Pietoni. Scuterele si excavatoarele, la fel. Majoritatea si mor Pietoni. Ba chiar in timpul zilei multe dintre ele se retransforma in Pietoni. Se poate spune ca Pietonul este inceputul si sfarsitul oricarei alte existente.

Creator, milostiv, altruist, omniprezent, neconstrans si iertator neconditionat.

Pietonul este Sfant si-ar trebui canonizat!

Punga

Cum este vorba aia la englezi? "The dog, mens best friend" - "Cainele, cel mai bun prieten al omului".

Acuma, nu-i contrazic, dar cainele n-ar avea nici o sansa la noi daca ar concura cu ... punga. "Fugi ma d-aici, PUNGA?!?!" citesc pe buzele multora dintre voi. Da, punga. Demonstrez.

Primele argumente: cantitate si varietate. Bag mana in foc ca pentru fiecare caine exista, in Romania, cel putin cateva mii de pungi. "Na, asta-i argument? Probabil exista si cateva sute de tigari, mii chiar sau tantari, nu?" Corect! Dar vezi tu, punga nu e consumabila ca tigarile. Poti sa ai 4-5 pungi si sa-ti satisfaci orice nevoie de punga, pe cand tigarile se duc cu zecile/fumator/zi.In timp ce tantarii sunt un dat, exista vrei - nu vrei. Daca ar fi ceva voit legat de soarta tantarilor, nepotii tai s-ar uita la ei ca la dinozauri, in carti si la televizor.

Cum ziceam, ai o punga, ai doua, ai cinci. Cumperi o Cola si niste chips-uri, familia de 5 pungi te asteapta cuminte acasa, vanzatorul te intreaba: "Le punem intr-o pungulita?". Sincer, de cate ori ai zis "nu, multumesc, am adus una cu mine"? Sa fim seriosi, niciodata! Nici nu te gandesti sa iei o punga cu tine de acasa.

Toata lumea are pungi si se ofera sa-ti bucure ziua cu ele. Cred, destul de sigur, ca in Romania ti-ar fi mult mai greu sa faci rost de un pahar cu apa decat de o punga. E GROTESC la noi sa refuzi oricui bucuria/nevoia de punga. Apa? Mai vedem, dar punga... sa fie primit!

Ma risc sa spun ca daca vom cantari toti cainii si toate pungile, plasticul castiga! De ce? Multe motive.

In primul rand punga TRANSCENDE clasele sociale. Ca ai coborat dintr-un Merz pe Beller si vrei sa arati de la ce firma ti-ai luat ultimele haine sau urci intr-un 226 si vrei sa cari cu tine o sticla de apa, umpluta de la robinet, punga este, cum sa zic, un "must have". Nu iesi nene fara ea din casa, cum nu iesi gol.

Punga, mai mult, TOPESTE orice diferente, nu doar statutul social. Ai votat cu PNL-ul, cu PSD-ul, PRM-ul sau PNG-ul? N-are a face! Esti rocker sau manelist? N-are a face! Ateu sau pocait? N-are a face! Fiti atenti aici: iti plac pisicile sau cainii? N-A-R-E A F-A-C-E! Punga nu judeca, nu impune un anumit lifestyle. Mai presus de tot te accepta asa cum esti si este acolo doar ca sa te ajute, neconditionat. Punga este CEA MAI ALTRUISTA ENTITATE de pe Pamant. O bati, o scuipi, o tai, ce face? Fuge de tine cand te apropii de ea? N-ai sa vezi. Loiala, pana la capat. Merita premiul Nobel pentru pace.

Punga nu cere! Nu vrea de mancare, nu latra, nu strica nimic si nu are nevoie de vaccin. Nu deranjeaza si nu iese din cuvantul tau si tocmai d-aia ne tinem pungile in casa. TOATE pungile stau in casa, cainii ... nu. Majoritatea cainilor au ca adapost pe ploaie, zapada sau arsita 3 scanduri prinse cu 2 cuie, in timp ce pungile stau comod, uscate, asezate cu grija, ferit, in casa, in bucatarie sau debara.

Argumentul cel mai puternic, dovada clara de afectiune superioara fata de pungi si ultimul cui in sicriul patrupedelor, este ca punga are o superioritate fabuloasa la capitolul cel mai apreciat de ambele clase: plimbarea! Cainii ar face orice pentru o plimbare, stim asta si desi ii iubim, n-am merge cu un caine la scoala, la birou, la fabrica, in Biserica sau oriunde cu metroul, spre exemplu. E si firesc. Ce metrou absurd ar fi ala cu 10-15 caini in fiecare vagon. Ce miros, zgomot si incaierari inutile! In schimb iei o punga la cursurile de economie, alta la Inviere, alta la sef in birou, ba chiar intri in audienta la Presedinte cu una.

Labus n-are nici o sansa! Uitati cainii, luati-va inca o punga!

Diminutivele sunt "hip"

Omologul Jeep-ului alb in lingvistica moderna, de oras, diminutivul, a fost scos de la naftalina sa "spice up" limba romana care devenise de-a dreptul anosta. Ce vreau sa spun?

As incepe cu o intrebare: cat dureaza un minutel? Zau! Cat - dureaza - un - minutel? Mai putin decat un minut? Nici vorba. E si atunci de ce imi spune ca trebuie sa astept un minutel, cand amandoi stim ca va fi un minut in toata regula, vanjos si crescut cum se cuvine? Aceleasi 60 de secunde.

Alta intrebare: cat valoreaza un leut? Exista leuti? Sunt intre leu si ban? Un hamburger e 5 leuti la Romana si 5 lei la Cismigiu. Acelasi hamburger ... sunt confuz.

La casa la Carrefour. Am 6 beri, o paine feliata, de secara, aia alba imi provoaca arsuri, o rola de cascaval afumat, suc de portocale si 5 pungi de Haribo. Platesc. Casiera ia banii si-mi spune: "Sa va dau o punguta?". Ma uit la ea, ma uit la banda cu ce-am cumparat. Femeia asta-si bate joc de mine? BAU! Scoate o "punguta" de plastic ramforsat cu alt plastic, pe care scrie ca poate sustine pana la 10 kg. Iuf, daca asta e "punguta", intr-o "punga" ce bag? Masina?

Sincer, am un singur diminutiv pe care-l inteleg si care-mi place ... pasarica.